image image image image image
* * * * *
Duminică Mai 20 , 2012

Specii de pesti

Specii de pesti existente in lacul de pescuit Turulung

 


Crap/Crap Koi

Capul crapului este relativ mare, cu ajutorul gurii lunguiete, prevazuta cu buze carnoase, el scurma cu usurinta malul de pe fundul albiei. Pe buza de sus se gasesc doua mustati mai scurte, iar pe cea de jos, spre colturile gurii, o pereche de mustati mai lungi. Coloritul crapului este puternic influentat de culorile predominante in mediul in care traieste.

Dimensiune: 40 - 70 cm - lungime maxima 1m
Greutate: 1-4 kg - greutate maxima 30 - 35 kg
Tehnica: Crapul se pescuieste prin metoda cu pluta si prin cea cu plumbul pe fund.
Perioada: Intervalul cel mai favorabil este cuprins intre inceputul lunii iulie si finele lui august.

Crap

Caras/Caras auriu

Capul este scurt, buzele putin carnoase, gura terminala. Ochii au dimensiuni mijlocii. La jumatatea primei radii tepoase din inotatoarea dorsala se disting 10-11 zimti mici. Aceeasi radie din inotatoarea de sub coada este prevazuta cu 13-14 zimtisori minusculi. Corpul este acoperit cu solzi mari si grosi, bine fixati in tecile lor.

Dimensiune: 10 - 30 cm - lungimea maxima 50 cm,
Greutate: 100 - 250 g - greutatea maxima 3 kg
Tehnica: Pescuitul cu pluta constituie o mare satisfactie pentru pescar si este mai rodnic ca cel la plumb.
Perioada: Primavara musca cel mai bine, in special dimineata, iar toamna rareste muscaturile, dar este activ cand e soare.

Caras

Amur

Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella) denumit si Ten (crap chinezesc). Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care traiesc in tara noastra, avand preferinte alimentare de natura predominant vegetala. Corpul sau zvelt si fusiform este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare gri-argintie, cu nuante inchise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg si peste 130 cm lungime. Acestia sunt niste pesti deosebit de vioi iar cand sunt capturati opun o mare rezistenta, in timpul drilului.

Amur

Platica

Aspect: Corp inalt, turtit lateral, cu capul si gura mici. In ruri are culoarea argintie-galbuie pe flancuri, in balti fiind ruginie, iar in lacuri adanci rosie-bruna. Inotatoarele sunt albastrui, iar coada scobita adnc, cu aripioara de jos mai lunga.

Hranire: plante de balta, viermi si larve de insecte, pe care le inghite o data cu malul in care acestea traiesc,consuma raci, iar inainte de reproducere icre de stiuca si costris.
Se pescuieste la: vierme,larve de libelula,bobite de paine,porumb in lapte,arpacas,canepa prajita.

Platica

Lin

Aspect: Corp indesat usor cocosat, lat in regiunea cozii. Pielea este groasa, cu solzi marunti, acoperiti cu o secretie bogata. Gura si ochii sunt mici. Culoarea este cafenie, mai inchisa la pestii din baltile mlastinoase si deschisa in baltile cu apa care circula. Ochii sunt de un rosu aprins.

Hranire: larve, viermi, insecte, vietati mici din apa.
Se pescuieste la: grau fiert,porumb in lapte,lama si bobite de mamaliga.

Lin

Babusca

Aspect: Corp alungit, comprimat lateral, spate albastru-cenusiu-verzui,flancurile argintii, burta alba, ochii si inotatoarelor sunt rosii.Hranire: larva rosie, libelule, viermusi de carne, seminte de canepa, boabe verzi de mazare, cartof, miez de paine, mamaliga, rame, insecte mici.

Se pescuieste la: vierme,larve de libelula,rama rosie.

Babusca

Rosioara

Aspect: este alungit, comprimat lateral, de inaltime variabila, si acoperit cu solzi de marime mijlocie, bine fixati. Botul este scurt, gura mica, terminala, oblica in sus. Caudala este adanc scobita, cu lobi egali. Linia laterala este continua, putin apropiata de partea ventrala a pestelui. Ochii sunt adanc implantati, cu cate o pata rosie, inotatoarele rosii catre margine.

Hranire: matasea broastei, dar si cu insecte, larve, viermi, oua de melci acvatici.
Se pescuieste la: vierme,larve de libelua,bobita de paine si mamaliga in amestec cu canepa

Rosioara

Oblete

Aspect: Spatele verde inchis-masliniu, cu dungi serpuite, mari, intunecate; laturile mai deschise si cu puncte rosi, inconjurate de albastru. Abdomenul deschis pana la alb, in perioada de reproducere devenind rosu.

Hranire: vietati planktonice, insecte ce cad pe apa.
Se pescuieste la: rama rosie,vierme,larve de libelule,bobite de paine,seminte de canepa si arpacas.

Oblete

Biban

Aspect: Corp comprimat si foarte inalt. Ghebul porneste dupa uperculii ascutiti, are solzi marunti si zimtati care sunt bine prinsi in piele, linia laterala este aproape paralela cu linia spatelui, urmandu-i curba. Are o culoare inchisa, cu dungi caracteristice si reflexe predominante de verzui-cenusiu metalizat. Pe laterale are 5-9 dungi verticale de culoare mai inchisa. Aripa dorsala este prevazuta cu spini si foloseste ca sistem de autoaparare.

Hranire: pesti mici, raci, viermi, scoici si melci de apa, larve de insecte, icre, broaste.
Se pescuieste la: momeli naturale vii sau moarte, se prinde la naluci si la dandineta, pestisori argintii, boarta, plevusca, buchet de rame, dar si la bucatica. O momeala buna sunt proprii pui sau cei de Biban soare,twister, lingurite mici(00-1),rotativ.

Biban

Stiuca

Aspect: Corp alungit, usor turtit lateral, capul lunguet ca un cioc de rata, gura larga, dinti puternici si acutiti. Culoarea spatelui variaza de la gri-verzui la galben, la negru sau cafeniu. Flancurile sunt marmorate cu pete maronii, oliv sau negricioase. Burta este galbui sau albicioasa.

Se hraneste cu: pesti mari si mici, pasari si mamifere acvatice, broaste, insecte.
Se pescuieste la: momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6, lingurioscilante, voblere 7 cm-12 cm,twister; momeli vii (montura depestisor viu)

Stiuca

Salau

Aspect: Corpul este lung aproape cilindric, subtiat mult spre coada, capul mare, comprimat lateral, gura larga cu deschidere oblica, in jos, ajungand pana inapoia ochilor. Are dinti ascutiti, cu cate doi colti puternici pe fiecare falca.Pe spate este verde-cenusiu, din ce in ce mai deschis inspre burta alba, cu 8-12 dungi inchise ce se coboara de pe spate pe laturi. Inotatoarele de pe spinare au dungi si puncte mai inchise. Solzii care il acopera sunt mici si aspri.

Se hraneste cu: tot ce este de origine animala de sub apa – raci, broscute, viermi, insecte, pesti.
Se pescuieste la: momeala artificiala(lingurita rotativa nr 4-6,linguri oscilante,voblere 7 cm-12 cm,twister);momeli vii (montura de pestisor viu).

Salau

Somn

Aspect: Corpul este cilindric pana la inotatoarea dorsala, apoi se turteste lateral. Capul este mare si turtit, gura foarte mare, cu dintii ascutiti si desi ca o perie. Are trei perechi de mustati din care una cu firele foarte lungi (folosite ca momeala pentru pestisori). Culoarea este verde cenusie pe spinarea si flancuri; pe alocuri corpul este marmorat. Burta este alba sau galbuie. Nu are solzi.

Hranire: crustacei, pesti (prefera tiparul), broaste, lipitori, viermi mari.
Se pescuieste la: momeli naturale ex:coropisnita, buchet de rame,tipar,broscuta,scoica; momeli artificiale ex: se foloseste cloncul pt atragerea lui si se prinde la lingura oscilanta (10 g-19 g),voblere(7 cm-12 cm).

Somn